Da, în ascensiune poți fi doar după ce vei fi trecut prin abisuri. În ascensiune poți fi numai dacă vei fi simțit cum este să treci prin atâtea suișuri și coborâșuri. Ca într-un joc vesel, literele S și C se reunesc în cuvântul „ascensiune”. Cu toate acesta în gând, realizezi că, într-adevăr, călătoria este mult mai importantă și mai fascinantă decât destinația în sine. Mai realizezi că destinația nu este stația terminus, ci un alt început – începutul unui alte călătorii călăuzitoare spre cea mai bună versiune a ta. Nu, expresia „cea mai bună versiune a ta” nu este un clișeu, ci un aspect profund ca un eseu; e aspectul care ți se potrivește; este măsura lucrurilor la care trebuia să ajungi… Uite așa înțelegi că drumurile printre eseurile libere te ajută să te (re)descoperi. Pe deasupra, ori de câte ori e necesar, te reinventezi. De mare folos în acest sens poate fi terapia prin scris. Vezi? Așa începe încă un drum în ascensiune. Așa deci, ce-ar fi să te lași în voia gândurilor înalte și a unui creion cu vârf ascuțit ca un munte gata să te asculte?
Semnat,
eu ca un ilustru anonim
(Vlad Camelia Cristina sau Nioka)
„Nimic nu ne învaţă mai bine să vorbim decât scrisul.”
Marcus Tullius Cicero
Nioka
Totuși, ce contează, mai întâi de toate?
Cercetarea.
„Cercetarea este importantă pentru mine sau poate chiar mai importantă decât scrisul. Este baza pe care este construită o carte.”
Leon Marcus Uris
Când ceva îți pare anost, ia-l și preschimbă-l în ceva cu rost. Din stropi de rouă poți crea o lume nouă. Dacă nu mă crezi, admiră în tihnă licuricii care se prind în câte un joc liber, lăsând în urmă dâre de magie precum în cea mai bună regie de teatru interpretat în nocturnă. Fii și tu la fel de sclipitor, în timp ce te joci cu un creion purtător de papion și intrat în rolul unui maaaare spion, spion de idei fascinante ca Marele Canion!
